Acts 1— 2009

¹În prima carte, Teofile, am scris despre tot ce a început Iisus să facă şi să înveţe

²până în ziua când, după ce a dat apostolilor aleşi de El porunci prin Duhul Sfânt, a fost înălţat la cer.

³După pătimirea sa, El li s-a arătat viu cu multe dovezi, timp de patruzeci de zile, lăsându-se văzut de ei şi vorbind cu ei cele despre Împărăţia lui Dumnezeu.

⁴Şi pe când erau împreună, le-a poruncit: „Nu vă depărtaţi de Ierusalim, ci aşteptaţi făgăduinţa Tatălui, pe care aţi auzit-o de la Mine:

⁵căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, peste câteva zile, veţi fi botezaţi în Duhul Sfânt.”

⁶Fiind ei adunaţi l-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta vei reaşeza împărăţia lui Israel?”,

⁷iar El le-a răspuns: „Cunoaşterea timpurilor şi a vremurilor nu este a voastră – Tatăl le ţine sub stăpânirea Lui;

⁸voi însă veţi primi putere când va veni Duhul Sfânt peste voi şi îmi veţi fi martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi Samaria şi până la capătul pământului.”

⁹Spunând acestea, în timp ce ei priveau, a fost înălţat, iar un nor l-a luat din faţa ochilor lor.

¹⁰Şi pe când stăteau şi priveau cum pleca spre ceruri, iată, li s-au arătat doi bărbaţi în veşminte albe

¹¹care le-au spus: „Galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care a fost înălţat de la voi la cer, va veni tot aşa cum l-aţi văzut plecând spre cer.”

¹²Atunci s-au întors la Ierusalim, de la muntele numit „al Măslinilor”, care este aproape de Ierusalim cam cât un drum de sâmbătă.

¹³Când au ajuns, au urcat în camera de sus unde se adunau ei de obicei, anume Petru, Ioan, Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu, Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov.

¹⁴Toţi aceştia stăruiau într-un cuget în rugăciune, împreună cu Maria, mama lui Iisus, câteva femei şi fraţii Lui.

¹⁵În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor, care erau cam o sută douăzeci de oameni, şi le-a spus:

¹⁶„Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura rostită mai dinainte de Duhul Sfânt prin gura lui David despre Iuda, care s-a făcut călăuza celor ce l-au arestat pe Iisus,

¹⁷deşi el era unul dintre noi şi a luat parte la slujirea noastră.

¹⁸El însă, cu plata nedreptăţii lui, şi-a luat un ogor şi a căzut cu faţa în jos, crăpând prin mijloc, de i s-au împrăştiat toate măruntaiele.

¹⁹Vestea s-a răspândit printre toţi locuitorii Ierusalimului care au numit ogorul acesta, în limba lor, Hacheldama, adică Ogorul sângelui.

²⁰Căci în cartea Psalmilor stă scris: Să-i rămână casa pustie şi să n-aibă cine locui în ea şi Slujirea lui să o ia altul.

²¹Trebuie, aşadar, ca unul dintre bărbaţii care au stat cu noi tot timpul în care Iisus a trăit printre noi,

²²începând cu botezul lui Ioan până în ziua în care a fost înălţat, să devină martor al învierii Lui, împreună cu noi.”

²³Au propus doi: pe Iosif numit Barsaba, numit şi Iustus, şi pe Matia.

²⁴Şi s-au rugat zicând: „Doamne, Tu care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care din aceştia doi l-ai ales

²⁵să ia locul în această slujire şi în apostolatul din care a căzut Iuda, care a ajuns unde-i era locul.”

²⁶Apoi au aruncat sorţii, iar sorţul a căzut pe Matia care a fost adăugat la numărul celor unsprezece apostoli.