1Și mi‐am ridicat ochii iarăși și am văzut și iată patru care ieșeau dintre doi munți și munții erau munți de aramă.
2La carul întâi erau cai roșii și la al doilea car cai negri;
3și la al treilea car cai albi și la al patrulea car cai pagi și vânjoși.
4Atunci am răspuns și am zis îngerului care vorbea cu mine: Ce sunt aceștia, domnul meu?
5Și îngerul a răspuns și mi‐a zis: Aceștia sunt cele patru vânturi ale cerurilor care ies de acolo unde stăteau înaintea Domnului întregului pământ.
6Carul ai cărui sunt caii cei negri iese spre țara de la miazănoapte; și cei albi ies după ei și cei pagi merg spre țara de la miazăzi.
7Și cei vânjoși ies și caută să meargă și să cutreiere pământul. Și el a zis: Mergeți, cutreierați pământul. Și au cutreierat pământul.
8Atunci a strigat la mine și mi‐a vorbit, zicând: Vezi aceștia care merg spre țara de la miazănoapte, mi‐au potolit duhul în țara de la miazănoapte.
9Și cuvântul Domnului a fost către mine, zicând:
10Ia de la cei din strămutare, de la Heldai, de la Tobia și de la Iedaia și vino în aceeași zi și intră în casa lui Iosia, fiul lui Țefania, unde au venit din Babilon.
11Da, ia de la ei argint și aur și fă cununi și pune‐le pe capul lui Iosua, fiul lui Ioțadac, marele preot.
12Și vorbește‐i zicând: Așa vorbește Domnul oștirilor, zicând: Iată bărbatul, al cărui nume este Odrasla! Și el va odrăsli din locul lui și va zidi templul Domnului.
13Da, va zidi templul Domnului și va purta slava Domnului și va ședea și va domni pe scaunul său de domnie; și va fi preot pe scaunul său de domnie și sfatul de pace va fi între ei amândoi.
14Și cununile vor fi pentru Helem și pentru Tobia și pentru Iedaia și pentru Hen, fiul lui Țefania, spre amintire în templul Domnului.
15Și cei ce sunt departe vor veni și vor zidi templul Domnului și veți cunoaște că Domnul oștirilor m‐a trimis la voi. Și va fi așa dacă veți asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru.