1Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, părinții noștri ne‐au spus lucrarea pe care ai făcut‐o în zilele lor, în zilele de demult.
2Tu prin mâna ta ai alungat neamuri și i‐ai sădit pe ei; ai asuprit popoare și i‐ai lățit pe ei.
3Căci nu prin sabia lor au luat ei țara în stăpânire și nu brațul lor i‐a mântuit, ci dreapta ta și brațul tău și lumina feței tale, pentru că le‐ai fost binevoitor.
4Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule! Poruncește izbăviri pentru Iacov.
5Prin tine vom doborî pe potrivnicii noștri, în numele tău vom călca în picioare pe cei ce se scoală împotriva noastră.
6Căci nu în arcul meu mă voi încrede și sabia mea nu mă va mântui;
7ci tu ne‐ai mântuit de potrivnicii noștri și ai rușinat pe cei ce ne urăsc.
8În Dumnezeu ne lăudăm toată ziua, și numele tău îl vom mări în veac..
9Dar tu ne‐ai lepădat și ne‐ai rușinat și nu ieși cu oștirile noastre.
10Ne‐ai făcut să dăm înapoi dinaintea potrivnicului: și cei ce ne urăsc își fac prada.
11Ne‐ai dat ca niște oi spre mâncare și ne‐ai împrăștiat între neamuri.
12Ai vândut pe nimic pe poporul tău și n‐ai suit prețul lor.
13Ne‐ai făcut de ocara vecinilor noștri, de râsul și de batjocura celor ce sunt împrejurul nostru.
14Ne‐ai făcut de pricină între neamuri, de clătinare cu capul între popoare.
15Toată ziua rușinarea mea este înaintea mea și mi s‐a acoperit fața de rușine
16din pricina glasului ocărâtorului și batjocoritorului, din pricina vrăjmașului și răzbunătorului.
17Toate acestea au venit peste noi; dar noi nu te‐am uitat, nici n‐am fost necredincioși legământului tău.
18Inima noastră nu s‐a întors înapoi și pașii noștri nu s‐au abătut din calea ta,
19deși ne‐ai zdrobit în locuința șacalilor și ne‐ai acoperit cu umbra morții.
20Dacă am fi uitat numele Dumnezeului nostru și dacă ne‐am fi întins mâinile către un dumnezeu străin:
21oare n‐ar cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.
22Da, toată ziua suntem uciși pentru tine; suntem socotiți ca oi pentru junghiere.
23Scoală‐te! Pentru ce dormi, Doamne? Deșteaptă‐te, nu ne lepăda pentru totdeauna.
24Pentru ce îți ascunzi fața și uiți întristarea și apăsarea noastră?
25Căci sufletul nostru este încovoiat în pulbere, pântecele nostru este lipit de pământ.
26Scoală‐te în ajutorul nostru și răscumpără‐ne, pentru îndurarea ta.