1Răspunde‐mi când strig, Dumnezeul dreptății mele! M‐ai scos la loc larg în strâmtorare. Îndură‐te de mine și auzi rugăciunea mea!
2Fii ai oamenilor! Până când va fi spre batjocură slava mea? Până când veți iubi deșertăciunea și veți căuta minciuna?.
3Dar să știți că Domnul și‐a ales pe cel cuvios; Domnul va auzi când voi striga către el.
4Cutremurați‐vă și nu păcătuiți, cugetați în inimile voastre pe patul vostru și tăceți..
5Jertfiți jerfe de dreptate și încredeți‐vă în Domnul.
6Mulți zic: Cine ne va arăta vreun bine? Înalță peste noi lumina feței tale, Doamne!
7Tu ai pus veselie în inima mea mai mult decât în vremea când grâul și mustul lor erau în belșug.
8Mă voi culca și voi dormi în pace, căci numai tu, Doamne, mă faci să locuiesc la adăpost.