Bible

1 La râurile Babilonului, acolo am șezut jos și am plâns, când ne‐am adus aminte de Sion. 2 Pe sălciile din mijlocul lui ne‐am spânzurat harfele. 3 Căci acolo cei ce ne‐au dus robi ne cereau cântări și cei ce ne‐au făcut să gemem ne cereau bucurie, zicând: Cântați‐ne din cântările Sionului. — 4 Cum să cântăm o cântare a Domnului pe un pământ străin? 5 De te voi uita, Ierusalime, să se uite dreapta mea! 6 Să mi se lipească limba de cerul gurii mele, de nu‐mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune Ierusalimul în capul bucuriei mele. 7 Adu‐ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, care în ziua Ierusalimului ziceau: Radeți‐l, radeți‐l, până în temelii. 8 O, fată a Babilonului, cea care ai să fii pustiită, ferice de cel ce‐ți va răsplăti ce ne‐ai făcut. 9 Ferice de acela care va apuca pe pruncii tăi și‐i va zdrobi de stâncă.