1Și Domnul a vorbit lui Moise zicând:
2Dacă cineva va păcătui și va face vreo necredincioșie împotriva Domnului, și va minți aproapelui său într‐un lucru încredințat, sau un zălog, sau o răpire, sau a înșelat pe aproapele său,
3sau a găsit un lucru pierdut și‐l va tăgădui și va jura strâmb, în ceva din tot ce face omul păcătuind în ele:
4atunci va fi așa: dacă a păcătuit și este vinovat, va întoarce ce a răpit și lucrul cu care a înșelat, sau zălogul încredințat, sau lucrul pierdut pe care l‐a găsit,
5sau orice lucru pentru care a jurat strâmb; și să plătească prețul întreg și să adauge a cincea parte mai mult la el și să‐l dea aceluia al cui este, în ziua jertfei lui pentru vină.
6Și să aducă preotului pentru Domnul jertfa lui pentru vină, un berbece fără cusur din turmă, după prețuirea ta, ca jertfă pentru vină.
7Și preotul să facă ispășire pentru el înaintea Domnului și i se va ierta, oricare ar fi greșala pe care a făcut‐o în care a fost vinovat.
8Și Domnul a vorbit lui Moise zicând:
9Poruncește lui Aaron și fiilor lui zicând: Aceasta este legea arderii de tot: arderea de tot să fie pe vatra de pe altar toată noaptea până dimineață; și focul altarului să ardă mereu deasupra lui.
10Și preotul să se îmbrace cu veșmântul său de in și să pună izmenele de in pe carnea sa, și să ridice cenușa în care a mistuit focul arderea de tot pe altar și s‐o verse lângă altar.
11Și să se dezbrace de hainele lui și să se îmbrace cu alte haine, și să scoată cenușa afară din tabără la un loc curat.
12Și focul de pe altar să ardă mereu pe el, să nu se stingă; și preotul să ardă lemne pe el în toate diminețile; și să așeze arderea de tot pe ele și să ardă deasupra grăsimea jertfelor de pace.
13Focul să ardă mereu pe altar; să nu se stingă.
14Și aceasta este legea darului de mâncare: Fiii lui Aaron să‐l aducă înaintea Domnului înaintea altarului.
15Și să ia din el un pumn, din floarea făinii darului de mâncare și din untdelemnul lui și toată tămâia care este deasupra darului de mâncare și să le ardă pe altar, ca miros plăcut, amintirea sa pentru Domnul.
16Iar ce va rămânea din el să mănânce Aaron și fiii săi; să se mănânce fără aluat într‐un loc sfânt; s‐o mănânce în curtea cortului întâlnirii.
17Să nu se coacă cu aluat. Am dat‐o ca parte a lor din jertfele mele arse cu foc; este preasfântă, ca jertfa pentru păcat și ca jertfa pentru vină.
18Toată partea bărbătească dintre copiii lui Aaron să mănânce din ea. Este un așezământ în veac, în neamurile voastre, partea lor din jertfele arse cu foc ale Domnului. Orice se va atinge de ele să fie sfânt.
19Și Domnul a vorbit lui Moise zicând:
20Acesta este darul lui Aaron și al fiilor săi, pe care să‐l aducă ei Domnului în ziua când va fi uns el: a zecea parte din efă de floarea făinii ca dar de mâncare, veșnic, jumătate din ea dimineața și jumătate din ea seara.
21S‐o pregătească în tigaie cu untdelemn: s‐o aduci amestecată cu untdelemn; să aduci bucățile coapte din darul de mâncare ca miros plăcut Domnului.
22Și preotul dintre fiii lui care va fi uns în locul lui, să‐l facă; este un așezământ în veac: va fi ars tot pentru Domnul.
23Și orice dar de mâncare al preotului să se ardă tot; să nu se mănânce.
24Și Domnul a vorbit lui Moise zicând:
25Vorbește lui Aaron și fiilor săi zicând: Aceasta este legea jertfei pentru păcat: în locul unde se junghie arderea de tot să se junghie jertfa pentru păcat înaintea Domnului: este preasfântă.
26S‐o mănânce preotul care o aduce pentru păcat; să se mănânce într‐un loc sfânt în curtea cortului întâlnirii.
27Orice se va atinge de carnea ei să fie sfânt; și dacă se va stropi din sângele ei pe vreo haină, partea stropită s‐o speli într‐un loc sfânt.
28Și vasul de lut în care s‐a fiert să se spargă; și dacă s‐a fiert într‐un vas de aramă, să se frece și să se clătească în apă.
29Toată partea bărbătească dintre preoți să mănânce din ea; este preasfântă.
30Și orice jertfă pentru păcat, din al cărei sânge s‐a adus în cortul întâlnirii spre a face ispășire în sfânta, să nu se mănânce; să se ardă cu foc.