Hosea 11
1 Când Israel era tânăr, l‐am iubit și am chemat pe fiul meu din Egipt.
2 Pe cât îi chemau prorocii, pe atâta se depărtau de la ei: jertfeau Baalilor și ardeau tămâie chipurilor cioplite.
3 Totuși eu am învățat pe Efraim să umble. Îi luam în brațele mele, dar n‐au cunoscut că voiam să‐i tămăduiesc.
4 I‐am tras cu legături de om, cu funii de iubire. Și le‐am fost ca cei ce ridică jugul de pe grumajii lor și le‐am dat să mănânce încet.
5 El nu se va întoarce în țara Egiptului, ci asirianul va fi împăratul lui, căci n‐au voit să se întoarcă la mine.
6 Și sabia va sta peste cetățile lui și‐i va strica zăvoarele și le va mistui, pentru sfaturile lor.
7 Și poporul meu este pe povârnișul dării înapoi de la mine; deși ei îi cheamă la Cel Preaînalt, nimeni nu‐l va înălța.
8 Cum să te dau, Efraime? Cum să te părăsesc, Israele? Cum să te fac ca Adma? Cum să te pun ca Țeboimul? Inima mea s‐a întors în mine, îndurările mele s‐au aprins împreună.
9 Nu voi îndeplini aprinderea mâniei mele, nu voi mai strica Efraimul, căci eu sunt Dumnezeu și nu om, Cel Sfânt în mijlocul tău și nu voi veni în mânie.
10 Ei vor merge după Domnul, el va răcni ca un leu, căci el va răcni și copiii vor alerga tremurând de la apus.
11 Vor alerga tremurând din Egipt ca o pasăre și ca o porumbiță din țara Asiriei și‐i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul.
12 Efraim mă înconjură cu minciună și casa lui Israel cu înșelăciune; dar Iuda cârmuiește încă cu Dumnezeu și este credincios cu Cel Sfânt.