Ezekiel 35
1 Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând:
2 Fiu al omului, pune‐ți fața împotriva muntelui Seir și prorocește împotriva lui
3 și spune‐i: Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, munte al Seirului, eu sunt împotriva ta și‐mi voi întinde mâna asupra ta și te voi face o pustie și o groază.
4 Voi pustii cetățile tale și vei fi o pustie. Și vei cunoaște că eu sunt Domnul.
5 Pentru că din vechime ai purtat ură și ai dat sabiei pe copiii lui Israel în vremea nenorocirii lor, în vremea nelegiuirii sfârșitului;
6 de aceea viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, că te voi pregăti pentru sânge și sângele te va urmări. Fiindcă n‐ai urât sângele, de aceea sângele te va goni.
7 Și voi face muntele Seir o pustie, o groază, și voi stârpi din el pe cel ce iese și pe cel ce se întoarce.
8 Și‐i voi umple munții de ucișii lui și cei uciși de sabie vor cădea în dealurile tale și în văile tale și în toate râurile tale.
9 Te voi face pustietăți veșnice și cetățile tale nu vor fi locuite: și veți cunoaște că eu sunt Domnul.
10 Pentru că ai zis: Aceste două neamuri și aceste două țări vor fi ale mele și noi le vom stăpâni, deși Domnul era acolo:
11 de aceea viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, voi face după mânia ta și după pizma ta, cum ai făcut tu din ură împotriva lor; și mă voi face cunoscut între ei când te voi judeca.
12 Și vei cunoaște că eu, Domnul, am auzit toate ocările pe care le‐ai rostit împotriva munților lui Israel, zicând: Au ajuns pustii, ne sunt dați spre mâncare.
13 Și v‐ați mărit împotriva mea cu gurile voastre și v‐ați înmulțit cuvintele împotriva mea; și eu am auzit.
14 Așa zice Domnul Dumnezeu: Când tot pământul se va bucura, pe tine te voi face o pustie.
15 Cum te‐ai bucurat de moștenirea casei lui Israel, fiindcă se pustiise, așa‐ți voi face: vei ajunge o pustie, munte al Seirului și tot Edomul, da, tot, și vor cunoaște că eu sunt Domnul.
