1Și Domnul a zis lui Moise: Pleacă, suie‐te de aici, tu și poporul pe care l‐ai scos din țara Egiptului în țara pe care am jurat‐o lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov zicând: O voi da seminței tale.
2Și voi trimite un înger înaintea ta și voi izgoni pe cananit, pe amorit și pe hetit și pe ferezit, pe hevit și pe iebusit:
3în țara unde curge lapte și miere: căci nu mă voi sui în mijlocul tău, căci ești un popor tare la grumaz, ca să nu te nimicesc pe cale.
4Și poporul a auzit acest cuvânt rău. Și s‐au jelit și nimeni nu și‐a pus podoabele.
5Și Domnul zisese lui Moise: Spune copiilor lui Israel: Voi sunteți un popor tare la grumaz; într‐o clipă mă voi sui în mijlocul tău și te voi nimici. Și acum aruncă‐ți podoabele de pe tine și voi ști ce‐ți voi face.
6Și copiii lui Israel și‐au scos podoabele lor de la muntele Horeb înainte.
7Și Moise a luat cortul și l‐a întins afară din tabără, departe de tabără, și a numit cortul întâlnirii. Și a fost așa: oricine căuta pe Domnul ieșea la cortul întâlnirii care era afară din tabără.
8Și a fost așa: când Moise a ieșit afară la cort tot poporul s‐a sculat și a stătut fiecare la intrarea cortului său și s‐a uitat după Moise până a intrat în cort.
9Și a fost așa: când a intrat Moise în cort, stâlpul de nor s‐a coborât și a stat la intrarea cortului și Domnul a vorbit cu Moise.
10Și tot poporul a văzut stâlpul de nor stând la intrarea cortului și tot poporul s‐a sculat și s‐au închinat fiecare la intrarea cortului său.
11Și Domnul vorbea cu Moise față în față cum vorbește un om cu prietenul său. Și se întorcea în tabără; dar slujitorul său Iosua, fiul lui Nun, un tânăr, nu ieșea dinăuntrul cortului.
12Și Moise a zis Domnului: Vezi, tu îmi zici: Suie pe poporul acesta! Și nu mi‐ai făcut cunoscut pe cine vei trimite cu mine. Și ai zis: Eu te cunosc pe nume și ai aflat har în ochii mei.
13Și acum, te rog, dacă am aflat har în ochii tăi, arată‐mi dar căile tale, ca să te cunosc și să aflu har în ochii tăi: și ai în vedere că acest neam este poporul tău.
14Și el a zis: Fața mea va merge și îți voi da odihnă.
15Și el i‐a zis: Dacă nu merge fața ta, nu ne sui de aici.
16Căci în ce se va cunoaște atunci că am aflat har în ochii tăi, eu și poporul tău? Oare nu într‐aceasta că vei merge cu noi? Așa vom fi deosebiți, eu și poporul tău, din toate popoarele care sunt pe fața pământului.
17Și Domnul a zis lui Moise: Voi face și lucrul acesta pe care‐l spui acum, căci ai aflat har în ochii mei și te cunosc pe nume.
18Și el a zis: Arată‐mi, te rog, slava ta!
19Și el a zis: Voi face să treacă toată bunătatea mea pe dinaintea feței tale și voi vesti numele Domnului înaintea ta și voi fi îndurător cu cine voi fi îndurător și‐mi va fi milă de cine‐mi va fi milă.
20Și a zis: Tu nu‐mi poți vedea fața, căci omul nu poate să mă vadă și să trăiască.
21Și Domnul a zis: Iată un loc lângă mine și să stai pe stâncă.
22Și va fi așa: când va trece slava mea, te voi pune într‐o crăpătură a stâncii și te voi acoperi cu mâna mea până voi trece.
23Și‐mi voi trage mâna și mă vei vedea pe dinapoi, dar fața mea nu se va vedea.