1Fiți deci următori ai lui Dumnezeu, ca niște copii iubiți,
2și umblați în iubire, cum și Hristos v‐a iubit și s‐a dat lui Dumnezeu pe sine însuși pentru noi, ca dar și jertfă spre miros de bună mireasmă.
3Iar curvie și orice necurățenie sau lăcomie de bani nici să nu se numească între voi, cum se cuvine unor sfinți,
4nici murdărie, nici vorbire neroadă, nici glumă proastă, care nu se cad, ci mai degrabă mulțumire.
5Căci știți aceasta, că oricare curvar sau necurat sau lacom de bani, care este un închinător la idoli, n‐are moștenire în împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu.
6Nimeni să nu vă amăgească cu vorbe goale; căci pentru acestea vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.
7Deci nu vă faceți împreună părtași cu ei.
8Căci altădată erați întuneric, iar acum lumină în Domnul; umblați ca niște copii ai luminii,
9(căci rodul luminii stă în orice bunătate și în dreptate și în adevăr),
10cercând ce este bineplăcut Domnului.
11Și nu fiți părtași la faptele neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă mustrați‐le.
12Căci cele făcute în ascuns de ei, este rușinos a le și spune.
13Dar toate dacă sunt mustrate, sunt arătate de lumină, căci tot ce este arătat este lumină.
14De aceea zice: Deșteaptă‐te, tu care dormi și scoală‐te din morți și Hristos va luci peste tine.
15Luați aminte deci cu de‐amănuntul cum umblați, nu ca neînțelepți, ci ca înțelepți,
16cumpărându‐vă bine vremea nimerită, căci zilele sunt rele.
17De aceea nu fiți fără minte, ci înțelegeți care este voia Domnului.
18Și nu vă îmbătați de vin în care este desfrânare, ci fiți plini de Duhul;
19vorbind între voi cu psalmi și cântări de laudă și cântări duhovnicești, lăudând și cântând în inima voastră Domnului;
20mulțumind totdeauna pentru toate lui Dumnezeu și Tatăl, în numele Domnului nostru Isus Hristos,
21fiind supuși unii altora în frica lui Hristos.
22Nevestelor fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului,
23pentru că bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul bisericii, fiind el însuși mântuitorul trupului.
24Ci după cum biserica este supusă lui Hristos, așa și nevestele sunt supuse bărbaților în orice.
25Bărbaților, iubiți‐vă nevestele, după cum și Hristos a iubit biserica și s‐a dat pe sine însuși pentru ea,
26ca s‐o sfințească după ce a curățit‐o prin spălarea de apă prin cuvânt,
27ca să‐și înfățișeze biserica slăvită, neavând pată sau încrețitură sau ceva de felul acestora, ci să fie sfântă și fără cusur.
28Astfel sunt datori și bărbații să‐și iubească nevestele ca înseși trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși;
29căci nimeni nu și‐a urât vreodată carnea sa însăși, ci o hrănește și dezmiardă, ca și Hristosul biserica,
30fiindcă suntem mădulare ale trupului său, din carnea lui și din oasele lui.
31Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă‐sa și se va lipi de nevastă‐sa și cei doi vor fi o singură carne.
32Taina aceasta este mare: dar eu zic cu privire la Hristos și cu privire la biserică.
33Însă și voi, fiecare astfel să‐și iubească nevasta ca pe sine însuși, iar nevasta să se teamă de bărbat.