Deuteronomy 17
1 Să nu jertfești Domnului Dumnezeului tău nici bou nici oaie în care să fie vreun cusur sau vreun rău; căci este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
2 Dacă se va afla în mijlocul tău în vreuna din porțile tale, pe care ți le dă Domnul Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău în ochii Domnului Dumnezeului tău călcând legământul lui
3 și va merge și va sluji altor dumnezei și se va închina lor: fie soarelui, fie lunii sau la vreuna din oștirea cerurilor ceea ce n‐am poruncit;
4 și ți se va spune și vei auzi, atunci să cercetezi bine și iată, dacă este adevărat, dacă lucrul este întemeiat, dacă s‐a făcut această urâciune în Israel:
5 atunci să scoți afară la porțile tale pe acel bărbat sau pe acea femeie care a făcut acest lucru rău, bărbatul sau femeia, și să‐i ucizi cu pietre ca să moară.
6 După spusa a doi martori sau a trei martori să fie omorât cel ce are să moară: să nu fie omorât după spusa unui singur martor.
7 Mâna martorilor să fie cea dintâi asupra lui ca să‐l omoare și după aceea mâna poporului întreg. Și să curăți răul din mijlocul tău.
8 Când se va ivi o pricină prea grea pentru tine de judecat, între sânge și sânge, între ceartă și ceartă și între lovitură și lovitură, pricini de neînțelegeri înăuntrul porților tale, atunci să te scoli și să te sui la locul pe care îl va alege Domnul Dumnezeul tău.
9 Și să vii la preoții leviți și la judecătorul care va fi în acele zile, și să întrebi și ei îți vor spune hotărârea de judecată.
10 Și să faci după hotărârea cuvântului pe care ți‐l vor spune ei din locul pe care‐l va alege Domnul și să iei seama să faci după toate cele ce te vor învăța ei.
11 Să faci după legea pe care te vor învăța ei și după judecata pe care ți‐o vor spune ei: să nu te abați nici la dreapta nici la stânga de la cuvântul pe care ți‐l vor spune ei.
12 Și bărbatul care s‐ar încumeta să n‐asculte de preotul care stă să slujească acolo înaintea Domnului Dumnezeului tău sau de judecător, bărbatul acela să moară și să curăți răul din Israel.
13 Și tot poporul să audă și să se teamă și să nu se mai încumete.
14 După ce vei veni în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău și o vei stăpâni și vei locui în ea și vei zice: Voi pune un împărat peste mine ca toate neamurile care sunt împrejurul meu!
15 să pui împărat peste tine pe acela pe care‐l va alege Domnul Dumnezeul tău: să pui împărat peste tine din mijlocul fraților tăi; nu poți să pui peste tine un om străin care nu este fratele tău.
16 Numai caii să nu‐și înmulțească și să nu întoarcă pe popor în Egipt ca să‐și înmulțească el caii; căci Domnul v‐a zis: Să nu vă mai întoarceți pe această cale.
17 Și să nu‐și înmulțească nevestele ca să nu i se abată inima și să nu‐și prea înmulțească argintul sau aurul.
18 Și va fi așa: când va ședea pe scaunul de domnie al împărăției sale, își va scrie o copie a acestei legi, într‐o carte, de pe cea care este înaintea preoților leviților.
19 Și ea să fie cu el, și să citească în ea în toate zilele vieții sale, ca să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul său, ca să păzească toate cuvintele legii acesteia și așezămintele acestea ca să le facă;
20 pentru ca să nu i se înalțe inima mai presus de frații săi și să nu se abată nici la dreapta nici la stânga de la poruncă; pentru ca să‐și lungească zilele în împărăția sa, el și fiii lui în mijlocul lui Israel.