1De aceea având această slujbă, după cum am căpătat milă, nu leșinăm.
2Ci am înlăturat de la noi cele rușinoase care se fac în ascuns, neumblând în viclenie, nici amestecând Cuvântul lui Dumnezeu, ci prin arătarea adevărului ne facem cunoscuți pe noi înșine către orice cuget de oameni înaintea lui Dumnezeu.
3Și chiar dacă și evanghelia noastră este învălită, este învălită în cei pierduți,
4în care dumnezeul veacului acestuia a orbit gândurile necredincioșilor ca să nu vadă lumina evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.
5Căci nu ne propovăduim pe noi înșine, ci pe Hristos Isus ca Domn, iar pe noi înșine ca robii voștri pentru Isus.
6Fiindcă Dumnezeu, care a zis: Să strălucească lumina din întuneric! el este cel ce a strălucit în inimile noastre spre luminarea cunoașterii slavei lui Dumnezeu în fața lui Isus Hristos.
7Dar avem comoara aceasta în vase de lut, pentru ca nespusa mărime a puterii să fie de la Dumnezeu și nu de la noi.
8Suntem apăsați în orice chip, dar nu strâmtorați; aduși în nedumerire, dar nu lipsiți de nădejde;
9prigoniți, dar nu părăsiți; aruncați jos, dar nu pierduți;
10totdeauna purtând în trupul nostru omorârea lui Isus, ca și viața lui Isus să fie arătată în trupul nostru.
11Căci noi cei vii pururea suntem dați la moarte pentru Isus ca și viața lui Isus să fie arătată în carnea noastră cea muritoare.
12Astfel moartea lucrează în noi, iar viața în voi.
13Și având același duh de credința, după cum este scris: Am crezut, de aceea am vorbit! și noi credem, de aceea și vorbim;
14știind că cel ce a sculat pe Domnul Isus ne va scula și pe noi cu Isus și ne va înfățișa împreună cu voi.
15Căci toate sunt pentru voi, ca harul, fiind înmulțit prin mai mulți, să facă să prisosească mulțumirea spre slava lui Dumnezeu.
16De aceea nu leșinăm, ci și dacă omul nostru din afară se prăpădește, dar cel dinăuntru al nostru se înnoiește din zi în zi.
17Căci necazul nostru ușor și de o clipă lucrează pentru noi într‐o măsură mai covârșitoare o greutate veșnică de slavă,
18în timp ce nu ne îndreptăm privirea la cele ce sunt văzute, ci la cele ce nu sunt văzute; căci cele văzute sunt trecătoare, dar cele nevăzute sunt veșnice.