Judges 15
1 După cîtva timp, pe vremea seceratului grîului, Samson s'a dus să-şi vadă nevasta, şi i- a dus un ied. El a zis: ’Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei’.
2 Dar tatăl nevestei nu i- a îngăduit să intre. ’Am crezut că o urăşti’, a zis el, ’şi am dat- o tovarăşului tău. Nu este soru-sa cea tînără mai frumoasă ca ea? Ia- o dar în locul ei.’
3 Samson le- a zis: ’De data aceasta nu voi fi vinovat faţă de Filisteni, dacă le voi face rău’.
4 Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, şi a luat nişte făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, şi a pus cîte o făclie între cele două cozi, la mijloc.
5 A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grînele Filistenilor, şi a aprins astfel atît stogurile de snopi, cît şi grîul care era în picioare, ba încă şi grădinile de măslini.
6 Filistenii au zis: ’Cine a făcut lucrul acesta?’ Li s'a răspuns: ’Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i- a luat nevasta şi a dat- o tovarăşului lui’. Şi Filistenii s'au suit, şi au ars- o pe ea şi pe tatăl ei.
7 Samson le- a zis: ’Aşa faceţi? Nu voi înceta decît după ce-mi voi răzbuna pe voi’.
8 I- a bătut aspru, pe spate şi pe pîntece; apoi s'a pogorît şi a locuit în crăpătura stîncii Etam.
9 Atunci Filistenii au pornit, au tăbărît în Iuda, şi s'au întins pînă la Lehi.
10 Bărbaţii din Iuda au zis: ’Pentruce v'aţi suit împotriva noastră?’ Ei au răspuns: ’Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să- i facem aşa cum ne- a făcut el nouă’.
11 Atunci trei mii de bărbaţi din Iuda s'au pogorît la crăpătura stîncii Etam, şi au zis lui Samson: ’Nu ştii că Filistenii stăpînesc peste noi? Ce ne-ai făcut deci?’ El le- a răspuns: ’Le-am făcut aşa cum mi-au făcut şi ei mie.’
12 Ei i-au zis: ’Noi ne-am pogorît să te legăm, ca să te dăm în mînile Filistenilor.’ Samson le- a zis: ’Juraţi-mi că nu mă veţi omorî’.
13 Ei i-au răspuns: ’Nu; vrem numai să te legăm şi să te dăm în mînile lor, dar nu te vom omorî.’ Şi l-au legat cu două funii noi, şi l-au scos din stîncă.
14 Cînd a ajuns la Lehi, Filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe cari le avea la braţe s'au făcut ca nişte fire de in ars în foc, şi legăturile i-au căzut de pe mîni.
15 El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna şi a luat- o şi a ucis cu ea o mie de oameni.
16 Şi Samson a zis: ’Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni’.
17 Dupăce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă. Şi locul acela s'a numit Ramat-Lehi( Aruncarea fălcii).
18 Fiindu- i foarte sete, a strigat către Domnul, şi a zis: ’Tu ai îngăduit, prin mîna robului Tău, această mare isbăvire; şi acum să mor de sete, şi să cad în mînile celor netăiaţi împrejur?’
19 Dumnezeu a despicat crăpătura stîncii din Lehi, şi a ieşit apă din ea. Samson a băut, duhul i s'a întremat, şi s'a înviorat. De aceea s'a numit izvorul acela En-Hacore( Izvorul celui ce strigă); el este şi astăzi la Lehi.
20 Samson a fost două zeci de ani judecător în Israel, pe vremea Filistenilor.